Lecție demonstrativă ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ (Clasele a XI-a şi a XII-a)

 

 

  1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN

 

1.1 TOPOGRAFIA ORGANELOR ŞI A SISTEMELOR DE ORGANE

ORGANELE sunt formate din grupări de celule şi ţesuturi care s-au diferenţiat în vederea îndeplinirii anumitor funcţii în organism.

SISTEMELE DE ORGANE sunt unităţi morfologice care îndeplinesc principalele funcţii ale organismului: de relaţie, de nutriţie şi de reproducere.

SEGMENTELE CORPULUI  UMAN:

CAPUL este alcătuit din două părţi:

– partea craniană care corespunde neurocraniului (cutia craniană) şi partea facială care corespunde viscerocraniului (faţa).

GÂTUL este segmentul ce leagă capul de trunchi.

TRUNCHIUL este format din:

– torace – cavitatea toracică

– abdomen – cavitatea abdominală

– pelvis – cavitatea pelviană

Cavitatea toracică este separată de cavitatea abdominală printr-un muşchi numit diafragmă.

MEMBRELE SUPERIOARE sunt alcătuite din:

– centura scapulară ce leagă scheletul membrelor superioare de cel al trunchiului.

– porţiunea liberă ce are trei segmente: braţ, antebraţ şi mână.

MEMBRELE INFERIOARE sunt alcătuite din:

– centura pelviană ce leagă scheletul membrelor inferioare de cel al trunchiului.

– porţiunea liberă formată din trei segmente: coapsă, gambă şi picior.

 

1.2 PLANURI ŞI RAPORTURI ANATOMICE

Corpul omenesc este tridimensional, cu trei axe şi trei planuri.

AXELE corespund dimensiunilor spaţiului şi se întretaie în unghi drept.

Axul longitudinal – axul lungimii corpului este vertical la om şi are doi poli:

– superior (cranial)

– inferior (caudal)

Axul sagital – este axul grosimii corpului; are doi poli:

– anterior (ventral)

– posterior (dorsal)

Axul transversal – este axul lăţimii corpului. Prezintă doi poli:

– stâng

– drept

PLANURILE corpului uman trec prin câte două axe amintite.

Planul sagital trece prin axul longitudinal şi sagital. Este planul simetriei bilaterale şi împarte corpul în două jumătăţi simetrice.

Planul frontal trece prin axul longitudinal şi cel transversal. Împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi alta posterioară (dorsală).

Planul transversal trece prin axul sagital şi transversal. Împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală). Este numit planul metameriei corpului.

  1. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

BIO 2

 

2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

 

2.1.1. SISTEMUL NERVOS

 

  1. CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS DIN PUNCT DE VEDERE TOPOGRAFIC ŞI FUNCŢIONAL

Din punct de vedere topografic ( localizare ) sistemul nervos–SN se clasifică în:

SISTEMUL NERVOS CENTRAL – SNC numit şi nevrax sau ax cerebrospinal.

Sistemul nervos central este format din:

a. măduva spinării

b. encefal format din:

– trunchiul cerebral, format din:

  • bulbul rahidian
  • puntea lui Varolio
  • mezencefal

– cerebelul, format din trei lobi:

  • paleocerebel
  • neocerebel
  • arhicerebel

– diencefalul (creierul intermediar), format din:

  • talamus
  • metatalamus
  • epitalamus
  • hipotalamus

– emisferele cerebrale.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC – SNP format din nervi şi ganglioni nervoşi.

Nervii sunt formaţi din prelungiri neuronale.

După localizare există:

– nervi spinali – 31 perechi

– nervi cranieni – 12 perechi

După funcţie nervii sunt:

– senzitivi

– motori

– mixti

Ganglionii nervoşi sunt formaţi din grupări de corpi neuronali localizaţi în afara SNC-ului.

Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos-SN se clasifică în:

SISTEMUL NERVOS SOMATIC – al vieţii de relaţie

– asigură legătura dintre organism şi mediul extern

– rol în integrarea organismului în condiţiile variate ale mediului

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV– SNV

– coordonează activitatea organelor interne (viscere)

– prezintă două componente:

  • SNV simpatic ce acţionează în condiţii neobişnuite, în situaţii de pericol sau stres
  • SNV parasimpatic ce acţionează în condiţii bazale (obişnuite) de viaţă.

II. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

  • FUNCŢIA REFLEXĂ

– este realizată de substanţa cenuşie a sistemului nervos formată din corpi neuronali.

La nivelul măduvei spinării, substanţa cenuşie este dispusă la interior şi organizată în coarne:

– două anterioare ce conţin neuroni somatomotori,

– două posterioare ce conţin neuroni somatosenzitivi,

– două laterale ce conţin neuroni vegetativi (viscerosenzitivi şi visceromotori).

Mecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos este actul reflex(reflexul).

Reflexul reprezintă reacţia de răspuns la acţiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.

La baza actului reflex se află arcul reflex format din cinci componente anatomice:

 

  1. Receptorul este o formaţiune celulară specializată, care transformă energia stimulului în impuls nervos.

Clasificarea receptorilor se realizează după mai multe criterii:

În funcţie de provenienţa stimulului:

– exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului,

– interoreceptori (visceroreceptori) – primesc stimuli din interiorul organismului,

– proprioreceptori – primesc stimuli de la muşchi, tendoane şi articulaţii.

În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:

– fotoreceptori – sunt stimulaţi de lumină: celulele cu conuri şi bastonaşe din retină,

– chemoreceptori – sunt stimulaţi de substanţele chimice eliberate de celulele distruse: mugurii gustativi, epiteliul olfactiv, etc.,

– termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură: terminaţii nervoase libere,

– mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare (receptori tactili, termici, dureroşi, auditivi, vestibulari).

În funcţie de viteza de adaptare:

– fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului şi scade la menţinerea stimulului (receptorul olfactiv),

– tonici – prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului (receptorul vizual).

  1. Calea aferentă este senzitivă şi realizează legătura între receptori şi centrul nervos. Este formată din dendritele şi axonii neuronilor din ganglionii spinali (de pe traseul nervilor spinali) sau cranieni (de pe traseul unor nervi cranieni).
  2. Centrul nervos cuprinde totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv.
  3. Calea eferentă este formată din axonii neuronilor motori prin care se transmite comanda către organul efector.
  4. Efectorii sunt reprezentaţi de muşchii striaţi pentru sistemul nervos somatic şi muşchii netezi şi glande pentru sistemul nervos vegetativ. Aceştia răspund la comandă prin contracţie şi secreţie.

 

  • FUNCŢIA DE CONDUCERE

– este realizată prin substanţa albă formată din prelungiri neuronale (dendrite şi axoni);

– substanţa albă se află la periferia măduvei şi este dispusă sub formă de cordoane în care găsim fascicule ascendente, descendente şi de asociaţie.

  1. CĂILE ASCENDENTE (ale sensibilităţii) conduc sensibilităţile:

– exteroceptivă (tactilă, termică şi dureroasă),

– proprioceptivă (conştientă şi inconştientă),

– interoceptivă.

Majoritatea căilor ascendente sunt formate din trei neuroni:

– protoneuronul (primul neuron)

– deutoneuronul (al doilea neuron)

– al treilea neuron

Căile ascendente au proiecţie corticală la nivelul scoarţei cerebrale (neocortex receptor).

A. Căile sensibilităţii exteroceptive:

  • Sensibilitatea tactilă grosieră – protopatică este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior

Calea este formată din trei neuroni:

–  protoneuronul situat în ganglionul spinal,

– deutoneuronul situat în cornul posterior al măduvei spinării,

– al treilea neuron situat în talamus.

Proiecţia corticală se află în aria somestezică I din lobul parietal (neocortex receptor).

Se încrucişează la nivelul măduvei spinării.

  • Sensibilitatea tactilă fină – epicritică este condusă prin fasciculele spinobulbare gracilis şi cuneat

Calea este formată din trei neuroni:

–  protoneuronul situat în ganglionul spinal,

– deutoneuronul situat în nucleii gracilis şi cuneat din bulbul rahidian,

– al treilea neuron situat în talamus.

Proiecţia corticală se află în aria somestezică I din lobul parietal (neocortex receptor).

Se încrucişează la nivelul bulbului.

  • Sensibilitatea termică şi dureroasă – prin fasciculul spinotalamic lateral

Calea este formată din trei neuroni:

–  protoneuronul situat în ganglionul spinal,

– deutoneuronul situat în cornul posterior al măduvei spinării,

– al treilea neuron situat în talamus.

Proiecţia corticală se află în aria somestezică I din lobul parietal (neocortex receptor)

Se încrucişează la nivelul măduvei spinării.

B. Căile sensibilităţii proprioceptive:

  • Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă (de control al mişcării).

Este condusă prin:

fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig)

fasciculul spinocerebelos încrucişat (Gowers)

Calea este formată din doi neuroni:

– protoneuronul în ganglionul spinal,

– deutoneuronul în cornul posterior medular.

Ele se proiectează subcortical – în cerebel.

  • Sensibilitatea proprioceptivă conştientă (simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu). Este condusă prin fasciculele spinobulbare, cu proiecţie corticală.

C. Căile sensibilităţii interoceptive:

Sunt căi nespecifice cu proiecţie corticală difuză. Conduc informaţii de la viscere.

             2. CĂILE DESCENDENTE– ale motilităţii:

– sunt motorii,

– conduc impulsuri nervoase de la centrii nervoşi ai encefalului spre măduvă.

A. Căile piramidale îşi au originea în cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară.

Sunt reprezentate de:

– fasciculul piramidal direct,

– fasciculul piramidal încrucişat.

Calea sistemului piramidal prezintă doi neuroni:

– un neuron central, de comandă situat în neocortexul motor,

– un neuron periferic, de execuţie situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării.

B. Căile extrapiramidale au origine corticală şi subcorticală.

– controlează motilitatea involuntară, automată şi semiautomată,

– sunt reprezentate de fascicule cu originea în trunchiul cerebral:

  • fasciculul tectospinal – coliculii cvadrigemeni din mezencefal,
  • fasciculul rubrospinal – nucleul roşu din mezencefal,
  • fasciculul nigrospinal – substanţa neagră din mezencefal,
  • fasciculul reticulospinal – substanţa reticulată,
  • fasciculul olivospinal – nucleii olivari din bulb,
  • fasciculul vestibulospinal – nucleii vestibulari din bulb.

Nucleii de origine ai căilor extrapiramidale se află sub controlul cortexului (scoarţei cerebrale) prin intermediul corpilor striaţi (ganglionii bazali) de la baza emisferelor.

Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung în final la neuronii motori din cornul anterior al măduvei spinării. Motilitatea automată are rol în menţinerea tonusului muscular şi a echilibrului în activitatea reflexă medulară, în coordonarea mişcărilor şi în realizarea unor activităţi umane complexe (mersul, scrisul, condusul maşinii, înotul, etc.).

 

 

SN2

III. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului.

Sistemul nervos vegetativ – SNV coordonează şi reglează activitatea organelor interne.

SNV-ul este constituit din două componente:

–  SNV simpatic ce acţionează predominant în situaţii neobişnuite (frică, furie, spaimă, etc.),

SNV parasimpatic ce acţionează predominant în situaţii obişnuite de linişte şi relaxare a organismului.

Majoritatea organelor interne au dublă inervaţie (simpatică şi parasimpatică).

Majoritatea efectelor induse de simpatic şi parasimpatic sunt antagonice (când stimularea simpatică determină efecte excitatoare asupra unui organ, stimularea parasimpatică are efecte inhibitoare).

 

BIO DEMO 2 poza 5

                                                                       RECAPITULARE

 

PRINCIPALELE CĂI ASCENDENTE

BIO DEMO 2 poza 6

PRINCIPALELE CĂI DESCENDENTE

BIO DEMO 2 poza 7

TEST 1 (model BAC)

 

I.A. Scrieţi pe foaia de examen noţiunile cu care să completaţi spaţiile libere din afirmaţiile următoare, astfel încât acestea să fie corecte:

  1. Mărirea pupilei se numeşte …………. iar micşorarea …………
  2. Saliva produsă prin stimularea simpaticului este … iar cea produsă prin stimularea parasimpaticului este …
  3. Sistemul nervos central este alcătuit din ………….. şi ……………….
  4. Trunchiul este un segment al corpului uman fiind format din ……….., abdomen şi …………

I.B.

  1. Numiţi două grupe de receptori. Asociaţi fiecărei grupe un exemplu de receptor.
  2. Numiţi două organe; asociaţi fiecare organ cu efectul simpaticului asupra organului respectiv

I.C. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Axul longitudinal al corpului delimitează un pol:
  1.  
  2.  
  3.  
  4.  

2. Căile ascendente medulare:
  1.  
  2.  
  3.  
  4.  

3. Căile descendente voluntare:
  1.  
  2.  
  3.  
  4.  

4. Sistemul nervos periferic este :
  1.  
  2.  
  3.  
  4.  

I.D. Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi pe foaia de examen în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera „A”. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera”F” şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiţi, în acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.

  1. Căile descendente sunt lungi şi deservesc motilitatea corpului
  2. Sistemul nervos simpatic acţionează asupra musculaturii netede a irisului determinând mioză
  3. Fasciculele spinobulbare conduc sensibilitatea termică şi dureroasă

II.1. Sistemul nervos coordonează toate funcţiile fundamentale

a. clasificaţi sistemul nervos din punct de vedere topografic şi funcţional

b. prezentaţi influenţa pe care o poate avea stimularea simpaticului şi parasimpaticului asupra activităţii unui organ (organul este la alegere)

c. construiţi 4 enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific adecvat.

Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:

– Boli ale sistemului nervos

– Arcul reflex

II.2. Sistemul nervos primeşte informaţii din mediul de viaţă al organismului

a. clasificaţi căile de conducere şi precizaţi rolul lor

b. precizaţi două efecte ale stimulării parasimpaticului asupra sistemului excretor

c. alcătuiţi un mini-eseu intitulat „Sistemul nervos”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată

În acest scop, respectaţi următoarele etape:

– enumerarea a 6 noţiuni specifice acestei teme

– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum 3-4 fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.

REZOLVARE

I.A. 1. midriază; mioză

  1. vâscoasă; apoasă
  2. encefal; măduva spinării
  3. torace; pelvis

I.B.

1. Fotoreceptori – celulele cu conuri şi bastonaşe

Chemoreceptori – mugurii gustativi

2. Splină – simpaticul stimulează contracţia

Pancreas – simpaticul inhibă secreţia sucului pancreatic

I.D. 1. A

  1. F. Sistemul nervos simpatic acţionează asupra musculaturii netede a irisului determinând midriaza
  2. F. Fasciculele spinotalamice conduc sensibilitatea termică şi dureroasă

II.1.

a. Din punct de vedere topografic: SNC şi SNP

Din punct de vedere funcţional: SN somatic şi SNV

b. Inima

– simpaticul creşte frecvenţa cardiacă

– parasimpaticul scade frecvenţa cardiacă

c.

Meningita, coma şi hemoragiile cerebrale sunt boli ale sistemului nervos

Meningita se manifestă prin febră, dureri de cap şi vărsături

La baza actului reflex se află arcul reflex

Receptorul, centrul nervos şi efectorul sunt componente ale arcului reflex

2.

a. Căi ascendente – senzitive ce conduc sensibilităţile exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive

Căi descendente – motorii ce conduc motilitatea voluntară şi involuntară

b. Parasimpaticul produce:

– relaxarea sfincterului vezical intern

– contracţia musculaturii netede a vezicii urinare

c. mini eseu „Sistemul nervos”

– noţiuni: SNC, SNP, măduva spinării, nervi, funcţia reflexă, funcţia de conducere.

– 1.După localizare sistemul nervos se clasifică în central şi periferic.

2.SNC-ul este format din măduva spinării situată în canalul vertebral şi din encefal situat în cutia craniană.

3.SNP-ul este format din nervi şi ganglioni nervoşi.

4.Organele nervoase prezintă două funcţii: reflexă realizată prin substanţa cenuşie şi de conducere realizată prin substanţa albă.

Adaugă în coș